De ce m-ai şters de pe Facebook?

Mirabila noastră viaţă este întreţesută de sloave tehnicizate, deoarece mintea, privirea şi emoţiile ni se plimbă hai-hui în lumea, zice-se, virtuală. De fapt, uneori, comportamentul nostru este "sensibilizat" de logica interacţiunilor internaute. Se spune că Albert Einstein ar fi afirmat: "Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va fi mai importantă ca relaţiile interumane. În lume va exista o generaţie de idioţi". Tot el ar fi spus: "A devenit cumplit de evident că tehnologia ne-a depăşit umanitatea." Nu ştiu dacă citatele sunt veritabile, dar ceva-ceva adevărat au în ele.

O persoană dragă, Vlad Creţu, a lansat, cu ceva timp în urmă, o piesă simpatică ("haioasă" ar spune unii). Prefer o astfel de "caricaturizare" a unor comportamente, situaţii sau evenimente, decât acelea care devin un amalgam de ofense, blasfemii şi incitare la violenţă, ingrediente ale unei reţete denumite "libertate de expresie".

O altă piesă a sa fabuloasă este "Casa de la ţară", poveste a copilăriei sale.

Puţină sare... Gustul relaţiilor umane autentice

Apps, reminder, facebook, like, twitter, to do list, post (nu cel care face referinţă la trăirea spirituală :)) etc. Toate acestea sunt, de acum, expresii comune în limbajul nostru, devenit şi el încărcate de expresii "tehnologizate", precum super-tehnologizată a devenit viaţa unora dintre noi.

Mai zilele trecute o persoană dragă îmi zice foarte zglobie: "Hai să îţi arăt ceva fain!" şi în doi timpi şi trei mişcări descarcă o aplicaţie pentru telefon. Această aplicaţie este despre... o plantă care îţi aminteşte că trebuie să bei apă (aplicaţie care să îmi amintească să respir nu am căutat!). Aşa că, dacă bei un pahar cu apă, te duci repede la telefon şi marchezi acolo, iar planta se face din ce în ce mai frumoasă! Primeşti şi mesajul: "You still need to drink 3 more cups of water today. Keep going on then you will have a healthy body!" Ajută, nu?

Este evident că relaţiile dintre persoane sunt din ce în ce mai mult intermediate de tehnologie. În toate este nevoie de o justă măsură şi de discernământ. Iar când acestea lipsesc se pot găsi şi mijloace simpatice pentru a atrage atenţia, asemenea tatălui din filmuleţ!

Povestea roboţeilor

Azi am văzut un filmuleţ care redă o poveste destul de adevărată. Mare este riscul pentru fiecare dintre noi să devenim astfel de roboţei. Faptul că există tot mai multe instrumente tehnologice (şi tot mai sofisticate) nu înseamnă neapărat că acestea ajută şi la îmbunătăţirea comunicării dintre persoane. 

Papa Francisc evidenţiază aceste aspecte problematicei: "Viteza cu care se comunică informaţia depăşeşte capacitatea noastră de reflecţie şi de judecată, şi aceasta nu ne îngăduie o exprimare de sine echilibrată şi corectă. Varietatea opiniilor exprimate poate fi percepută ca bogăţie, dar este posibilă şi baricadarea după surse de informaţii care corespund doar aşteptărilor noastre şi ideilor noastre, sau chiar anumitor interese politice şi economice. Lumea comunicaţiilor poate contribui la creşterea noastră în cunoaştere, sau, dimpotrivă, la dezorientarea noastră. Dorinţa de conexiune digitală poate ajunge să ne izoleze de aproapele nostru, de cel care este mai aproape de noi. Să nu uităm că cel care, din diferite motive, nu are acces la media sociale, riscă să fie exclus". - Mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicaţiilor Sociale 2014.

Iată filmuleţul: