Sfârşitul
lunii octombrie este marcat de un eveniment, pe care unii îl definesc ca fiind
o sărbătoare, care s-a răspândit tot mai mult sub impulsul substanţial al
televiziunii, cinema-ului şi al internetului şi care reuneşte persoanele într-o
atmosferă „decorată” de bostani goi, schelete, cranii, corniţe, vampiri, stafii
etc. (fiecare după doza de imaginaţie pe care o are!). Nu trebuie să facem un
efort prea mare pentru a ne da seama de aspectul comercial al evenimentului,
însă se impune o reflecţie mai amănunţită asupra acestui aspect. Este doar un
fel de carnaval? E o joacă „nevinovată”? E un alt mod de distracţie? E ceva „haios”?
Care este
istoria acestui fenomen?
Vechii
celţi aveau o sărbătoare a sfârşitul verii, a perioadei recoltelor, şi a
începutului iernii denumită samhain. Era,
de fapt, sărbătoarea Anului Nou. Exista o legendă potrivit căreia spiritele
morţilor din timpul anului se întorceau în noaptea de 31 octombrie pentru a
căuta un corp pe care să îl posede în anul următor. Pentru a nu fi posedaţi,
celţii stingeau focul din sobă pentru a face casa rece şi neprimitoare. Apoi se
mascau şi se îmbrăcau respingător pentru a alunga spiritele.
După
ce celţii s-au convertit la creştinism au rămas reminiscenţe ale acestei sărbători
care, de data aceasta, a ajuns să aibă loc în preajma a două sărbători ale
Bisericii catolice: Solemnitatea Tuturor
Sfinţilor (1 noiembrie) şi Pomenirea
Tuturor Credincioşilor Răposaţi (2 noiembrie).
La
începutul secolului al XIX-lea emigranţii irlandezi au adus cu ei sărbătoarea samhain în Statele Unite ale Americii
unde a şi primit denumirea de All Hallows
Eve (Ajunul tuturor sfinţilor), transformată apoi în halloween.
Cum a ajuns halloween-ul
să aibă o aşa amploare?
În
SUA s-a răspândit ca o oportunitate nouă de distracţie, ce a fost speculată de
mediile comerciale, pentru care a devenit o ocazie de noi profituri, astfel
încât campania de susţinere din partea televiziunilor nu a fost tocmai
întâmplătoare. Prin „contribuţia” mass-mediei halloween-ul a ajuns din SUA şi
în Europa, iar magazinele şi cluburile profită din plin!
Este ceva rău să
te distrezi de halloween?
Valenţele
care au devenit comune pentru acest eveniment pot fi considerate
îngrijorătoare. Dincolo de accentele groteşti şi macabre se remarcă înclinaţia
spre esoteric şi malefic. O rapidă căutare pe internet confirmă lucrul acesta!
Iar când aceste manifestări îi vizează pe copii, aspectul devine şi mai
îngrijorător!
Este
problematic şi faptul că hallowen-ul pune cu totul în umbră două sărbători
catolice importante. Exemplul sfinţilor care ne transmit prin viaţa lor multe
valori umane şi creştine este înlocuit de manifestări „animate” de personaje
macabre: spirite, stafii, schelete, vampiri etc. Cultul răposaţilor şi
amintirea celor dragi, care au trecut din această lume, sunt acoperite de
manifestări de exorcizare a morţii. Probabil nimeni nu ar fi încântat dacă, de
exemplu, ziua sa de naştere ar fi pusă în umbră de proprii prieteni cu o
distracţie de felul acesta.
Nu este, oare,
exagerată împotrivirea faţă de halloween?
Dacă
halloween ar fi o simplă petrecere, un alt fel de carnaval, nu ar fi mare
problemă! Mai grav este, însă, faptul că fenomenul satanismului nu este străin
de halloween. Un studiu al Comunităţii „Ioan al XXIII-lea” din Italia,
întemeiată de părintele Oreste Benzi, dovedeşte că 16 % dintre tinerii care
participă la întâlniri ale sectelor oculte şi ezoterice, unde au loc chiar sacrificii
oferite diavolului şi profanarea Euharistiei, au intrat în contact cu aceste
secte tocmai cu ocazia halloween-ului. Un specialist al acestor fenomene, Carlo
Climati, trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte riscurile propagării
unui astfel de fenomen care, la prima vedere, pare inofensiv, ca fiind un alt
carnaval, dar care are conotaţii şi consecinţe mult mai dramatice.
Aşadar, este de
preferat ca în familie, în şcoli şi în parohii să nu fie „sărbătorit” halloween-ul?
Da!
Se poate şi fără! Cei care se ocupă, în mod serios, de educaţia copiilor şi a
tinerilor ştiu că au o datorie de a-i îndrepta pe aceştia spre ceea ce este
frumos şi are valoare. Simţul binelui şi al frumosului nu trebuie să lipsească
din educaţie. Însă, manifestările legate de halloween nu au nimic de-a face cu
estetica vieţii! A-i „transporta” pe copii şi tineri într-o lume de vrăjitoare,
strigoi şi vampiri este în defavoarea lor, dacă nu chiar periculos. Numai
faptul de a-i vedea deghizaţi în diferite personaje, deloc încântătoare,
stârneşte îngrijorare.
Cu
atât mai mult nu ar trebui să se organizeze vreo sărbătoare de genul acesta în
parohii considerând că hallowen are menirea de a pune în umbră Solemnitatea Tuturor Sfinţilor şi cultul
creştin faţă de cei răposaţi. Nu cred că în parohii lipseşte imaginaţia pentru
a organiza petreceri şi momente de destindere cu adevărat educative!
Ce se poate face
pentru a contracara halloween-ul?
Înainte
de toate se impune o mai atentă reflecţie din punct de vedere educativ. Tendinţele
deviante ale unor tinerilor şi violenţa ce se manifestă în rândul unora dintre
ei nu sunt străine de promovarea unor manifestări cum ar fi halloween-ul. Nu
întâmplător Ministerul Educaţiei din Rusia interzice, încă din anul 2003, orice
astfel ne manifestare în şcoli explicând că acestea sunt „în contradicţie cu natura
instituţiilor de învăţământ, tulburând mintea şi afectând sănătatea spirituală
şi morală a elevilor”. În Filipine, şcolile catolice sunt unite în hotărârea de
a tutela binele elevilor evitând orice manifestare de genul halloween. Chiar în
Statele Unite ale Americii, „patria halloween-ului” acesta a început să fie „exmatriculat”
din unele şcoli.
Dintr-un
punct de vedere creştin lucrul cel mai important de făcut ar fi tocmai
„recucerirea” valorii Solemnităţii Tuturor
Sfinţilor şi a Pomenirii Tuturor Credincioşilor
Răposaţi. În multe locuri în ajunul sărbătorii dedicate tuturor sfinţilor
au loc adoraţii euharistice, seri de rugăciune, meditaţii despre sfinţi etc.
Există şi iniţiative de genul „HOLYween” prin care se promovează vieţile
sfinţilor şi se cere credincioşilor să expună imagini ale sfinţilor la
ferestre, pe balcoane, la locul de muncă etc.
Aşadar,
cine are capul pe umeri îşi dă seama de felul în care trebuie să se raporteze
la fenomenul halloween, iar cine se mulţumeşte cu „bostanii goi”… poate anul
viitor se va răzgândi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu